Website-ul este în construcție, informațiile pot fi incorecte și pot suferi modificări

close

Coronavirus și tulburările psihice specifice

Tulburarea de panică
Anxietatea de sănătate
Tulburarea de anxietate generalizată
Tulburarea obsesiv-compulsivă
Tulburarea depresivă

Tulburarea de panică

Tulburarea de panică este o tulburare de anxietate caracterizată prin atacuri de panică recurente, precedate și urmate de anxietate anticipatorie.

Simptomele caracteristice unui atac de panică sunt:

  • anxietate de intensitate mare

  • dificultăți în respirație

  • transpirații difuze

  • amețeli

  • senzația de leșin

  • frica de a “nu înnebuni”

  • palpitații

  • furnicături

  • stare de rău, etc.

Acestea pot apărea în orice problemă de anxietate, cu intensități diferite, uneori pot apărea doar unele dintre cele enumerate mai sus.

În atacul de panică se întâlnește o intensitate exacerbată a acestor simptome, cu senzația de moarte iminentă.

Nu este obligatoriu ca toate simptomele să apară în același timp, un atac de panică putându-se manifesta, de exemplu, prin dificultăți în respirație și palpitații.

Anxietatea de sănătate

Anxietatea de sănătate este o tulburare caracterizată prin îngrijorări persistente și de intensitate mare cu privire la posibilitatea de a avea o problemă de sănătate.

Este firesc ca în această perioadă, teama de îmbolnăvire să atingă cote maxime. Valul de știri la care suntem expuși, multitudinea de articole, sfaturi și filme care circulă pe social media, uneori cu informații neverificate sau false, ne pot provoca o stare marcată de tensiune și anxietate.

Prin urmare, orice mică modificare a unui simptom fizic pe care o vom percepe în corpul nostru sau la ceilalți poate ajunge să fie interpretată că ar fi semnul unei posibile infecții, ceea ce nu va face decât să mențină o stare continuă de anxietate și tensiune, care la rândul ei va determina:

  • iritabilitate

  • dificultăți de concentrare

  • dureri de cap

  • dificultăți de respirație

  • posibile dureri musculare – simptome care ne vor face să ne îngrijorăm și mai tare că am putea fi bolnavi, mai ales dacă se aseamănă cu cele mediatizate ca aparținând COVID-19

Tulburarea de anxietate generalizată

Tulburarea de anxietate generalizată (TAG) se manifestă prin îngrijorări excesive, incontrolabile în legătură cu multiple activități sau situații obișnuite de viață. Acestea se asociază cu:

  • stare de neliniște

  • oboseală excesivă

  • dificultăți de concentrare

  • iritabilitate

  • tensiune musculară

  • tulburări de somn, simptome care afectează funcționarea de zi cu zi.

Tulburarea obsesiv-compulsivă

Tulburarea obsesiv-compulsivă (TOC) are ca simptome principale obsesiile (gânduri sau imagini persistente cauzatoare de anxietate, percepute ca fiind intruzive) și compulsiile (comportamente repetitive sau acte mentale menite să diminueze anxietatea cauzată de apariția obsesiilor).

În acest moment ne confruntăm cu o pandemie, în care mesajele cu privire la protecție, dezinfectare și mijloacele de ucidere a Coronavirusului ne invadează din toate părțile.

Acestea vor genera anxietate, care dă senzația că poate fi ameliorată de apariția compulsiilor precum:

  • spălatul excesiv pe mâini

  • dezinfectatul clanțelor de mai multe ori pe zi

  • dezinfectarea în exces a tuturor suprafețelor

  • verificări repetate

Tulburarea depresivă

Tulburarea depresivă este caracterizată prin două simptome principale: dispoziție tristă și lipsa interesului și/sau plăcerii pentru activitățile care erau plăcute înainte de declanșarea episodului depresiv.

Tristețea și lipsa interesului se pot asocia cu: sentimente de inutilitate sau vinovăție, gândul că viața nu mai merită trăită, insomnii, lipsa poftei de mâncare, lentoare psihomotorie, nivel scăzut de energie, dificultăți în concentrare, dificultatea în a lua cele mai mici decizii.

Riscul de apariție a unei depresii sau agravarea simptomelor uneia preexistente cresc foarte mult în condiții de izolare socială. Starea noastră generală de bine se menține frecvent prin interacțiunile plăcute cu ceilalți, reușitele de la locul de muncă, mersul la sală, ieșitul în oraș, activități în aer liber, lucruri de care suntem privați în ultima perioadă.

Prin urmare, fără toate aceste activități și în contextul incertitudinii cu privire la viitor, gândurile depresive au un teren fertil pe care să se dezvolte. Îngrijorarea și anxietatea primelor zile de izolare se pot transforma, pe măsura trecerii timpului, în depresie întrucât felul în care gândeam la începutul izolării se modifică la rândul său